si tot din ciclul “ce minunat e satul meu cu oameni cu caciuli de miei pe cap”

15 Feb 2010

“La intrarea in galerie, treceam prin fata unei gherete, in care statea la caldura, in timp ce noi tremuram de frig, un gardian, caruia trebuia sa-i spunem ce numar suntem – fiindca nu mai aveam nume, eram numere. Si nu stiam ce il apuca pe gardian cand i se spuneau numere care treceau de o
Citeste articolul original »


Comentarii pentru acest articol:


Nici un comentariu pana acum.

Nume:

Email:

Website:

Comentariu:

Introduceti codul din imaginea alaturata: