Ţinându-se de mână...

19 Aug 2009


Port mereu în privire un zâmbet izvorât din crâmpeiul copilăriei care nu mă va părăsi niciodată. M-am maturizat, recunosc, dar am rămas măcar pentru o clipă cu un singur picior pe tărâmul de vise... şi ce mai vise:)). Îmi închipuiam cum în orice moment cerul poate prinde în mâinile nevăzute pămâtul şi să-l transforme într-o mare adâncă... Astăzi, când dulcele ecou uitat al amintirilor târzii mă strigă de departe, nu pot răspunde, încerc să mă desprind din realitate şi să las
Citeste articolul original »


Comentarii pentru acest articol:


Nici un comentariu pana acum.

Nume:

Email:

Website:

Comentariu:

Introduceti codul din imaginea alaturata: