0 voteaza
Reprobabila identitate
7 Mai 2008Râde şi plânge , tresărind pământul
Când în singurătate dezbraci secretul unei seri.
Copil din flori tu te-ai născut la începutul
iubirii a doi aştrii efemeri.
Reprobabilă identitate ţi s-a hărăzit ,
Să nu te recunoască pământul care te-a facut.
Ceri îngerilor în noaptea sfântă de-nviere ,
Să nu întoarcă timpul ce-a trecut.
Eşti pentru toţi bastardul care cere mângâiere ;
iar pentru EL nebunul
Citeste articolul original »
| Blog: Viata ca un poem | Categoria: Arta si Cultura » Literatura | ||
 Comentarii (0) |
 Promovare |
 Recomanda |
Adaugat de: Barzoi Ionut |